Expunere de motive:

Conform unui studiu al Biroului Organizatiilor de Consumatori Europeni (BEUC), 80 la suta dintre consumatorii europeni au declarat ca nu inteleg sistemul actual de etichetare a produselor alimentare si vor inlocuirea lui cu unul mai eficient. Desi in ultimii ani s-au adus mai multe imbunatatiri modalitatii de etichetare a produselor alimentare, acest sistem ramane inca ineficient pentru consumatorul de rand, care si-ar dori un sistem de etichetare a produselor alimentare cu o mai mare rapiditate de interpretare. Cu toate ca legislatia actuala prevede in mod obligatoriu enumerarea aditivilor alimentari pe ambalajul sau eticheta produselor alimentare, o mare parte a consumatorilor nu au cunostinte suficiente pentru a intelege gradul de pericol si efectele negative pe care aditivii alimentari le pot avea pentru sanatate.

Actualul proiect de lege propune un sistem de codare a alimentelor cu ajutorul culorilor, prin intermediul caruia le-ar fi mult mai usor consumatorilor sa aleaga alimentele sanatoase si le-ar fi acordate instrumentele necesare pentru a face cea mai buna alegere in ceea ce priveste dieta de zi cu zi. Acest sistem de acordare a bulinelor in culorile rosu, portocaliu sau verde reprezinta cea mai simpla modalitate pentru consumatori de a avea o dieta echilibrata si ar fi usor de inteles pentru toti cetatenii, indiferent de zona geografica, educatie sau cultura. Cu alte cuvinte, in functie de criteriile stabilite de catre Ministerul Sanatatii in urma unei analize a gradului de pericol pe care il prezinta aditivii alimentari prezenti in produsele alimentare, pot fi acordate trei tipuri de buline: bulina verde produselor alimentare sanatoase, care nu prezinta nici un risc pentru sanatate; bulina portocalie produselor alimentare care trebuie consumate cu moderatie pentru a nu afecta sanatatea consumatorilor; bulina rosie pentru produsele care contin aditivi alimentari periculosi pentru sanatate.

Lege pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Expunere de motive:

În momentul actual, Codul rutier reglementează în capitoulul VII intitulat “Răspunderea contravenţională” două tipuri de sancţiuni principale: avertismentul şi amenda. În realitate, practica a demonstrat că avertismentul nu se aplică decât domnişoarelor cu picioare lungi şi nu este perceput ca o sancţiune, ci mai degrabă ca o modalitate prin care poliţiştii rutieri işi manifestă simpatia faţă de anumite persoane, iar acest lucru nu este normal.

Într-adevar, sancţiunile se stabilesc în funcţie de gradul de pericol social pe care contravenţia îl prezintă, însă trebuie avut în vedere şi scopul pe care aplicarea unei sancţiuni îl urmăreşte. Dacă scopul nu este bine determinat, atunci nu putem vorbi despre eficienţa unei sancţiuni, cum, de altfel, rolul educativ trebuie să-l completeze pe cel corecţional. În această ordine de idei, prin modificările aduse la prezenta lege, propun implementarea unui sistem de avertismente care să-l completeze perfect pe cel al amenzilor, prin care faptele ce prezintă un grad de pericol social scăzut ar fi sancţionate corespunzător. Astfel, nu s-ar mai răspândi în rândul contravenienţilor sentimente de furie şi frustrare din cauza sistemului “injust” care, deşi a beneficiat de numeroase investiţii, nu lasă să se vadă nici un rezultat. De exemplu, resursele financiare investite în sistemul de comunicare a informaţiilor nu işi găsesc utilitatea, în condiţiile în care şoferii care şi-au uitat documentele de identificare acasă trebuie să suporte sancţiunea amenzii.

Privind din această perspectivă obiectivă situaţia, se observă necesitatea unui mecanism nou de sancţionare a contravenţiilor, capabil să stopeze indignarea şoferilor faţă de actualele reglementări şi să-i responsabilizeze nu prin caracterul coercitiv, ci prin funcţia sa preponderent educativă.

Domnule presedinte,

Stimati colegi, 

 

Nu am scapat bine de gripa porcina si o alta nenorocire s-a abatut asupra noastra: norul de cenusa care trece si peste Romania. Ca in mai toate situatiile de acest gen, am inceput sa ne intrebam ce impact va avea asta asupra noastra, dar n-am apucat sa ne gandim prea mult, ca au si venit specialistii nostri sa ne linisteasca. Si ce vedem? Acelasi personaj, semanator de panica, pe care il avem inca in minte de cand cu aviara si porcina, apare la TV si cu aerul lui atotstiutor ne spune ca nu e rau dar nici bine, sa nu ne facem griji, dar nici sa stam linistiti si conchide cu un sfat plin de substanta: sa nu ne smulgem parul din nas in aceasta perioada pentru ca s-ar putea sa avem de suferit daca o facem. Clarificata situatia mai mult decat era cazul, intr-un stil cu totul aparte, distinsul medic a revenit la normal in ziua urmatoare, un pic mai rezervat in declaratii si mai atent cu semanarea fricii in randul cetatenilor. Probabil ca dupa ce a analizat situatia dintr-un punct de vedere mai personal, a realizat ca i-ar fi greu sa ne convinga de necesitatea achizitionarii unui vaccin impotriva norului de cenusa si, astfel, interesul sau in avertizarea populatiei a mai scazut.