|
Senatul României a apărut pe scena politică din ţara noastră în anul 1864 când, prin plebiscitul din 23-26 mai/4-7 iunie, românii s-au pronunţat asupra unei Constituţii sui generis - numită atunci Statut -, care pe planul vieţii politice denumea „Camera cea de obşte" şi „Corpul ponderator"/Senatul. Pe acest temei, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat la 3/15 iulie 1864 „Statutul desvoltător al Convenţiei de la Paris", instituind sistemul parlamentar bicameral în România. În evoluţia parlamentarismului românesc, Senatul a avut un rol foarte important, impunându-se activ în momentele cruciale ale istoriei noastre naţionale, ale făuririi statului român modern şi în evoluţia sistemului constituţional şi legislativ românesc. După o întrerupere, între anii 1946-1989, impusă de sistemul politic totalitar, Senatul şi-a reluat activitatea, în temeiul prevederilor Decretului-lege nr. 92/1990 şi apoi ale Constituţiei din 1991, revizuită în 2003, modernizându-se continuu, devenind astfel instituţie fundamentală a statului român actual.
Senatul împreună cu Camera Deputaţilor alcătuiesc Parlamentul bicameral al României. Ambele Camere sunt alese pentru un mandat de 4 ani, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin Regulament propriu. Senatul României, ales în 28 noiembrie 2004, pentru legislatura 2004-2008, este alcătuit din 137 senatori proveniţi din 42 de circumscripţii electorale, constituiţi în 5 grupuri parlamentare, şi 15 comisii permanente de specialitate. Senatul este condus de un organism colectiv - Biroul permanent, compus din: preşedinte, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 2 chestori. Activitatea Senatului se desfăşoară „în plen" şi „pe comisii", îndeplinindu-se ca funcţii principale: adoptarea legilor, desemnarea şi revocarea unor autorităţi publice, exercitarea controlului parlamentar.
Ce poate face un Senator pentru brasoveni ?
 
|
PROGRAM DE GUVERNARE
