Domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,

În orice stat democratic conducerea acestuia este asigurată prin consultarea cetăţenilor, ţinându-se cont de voinţa, interesele şi aspiraţiile acestora. În mod firesc, puterea supremă revine poporului, fiind exercitată de către reprezentanţi aleşi conform unui sistem electoral liber şi just. Cu alte cuvinte, premisele unei democraţii corect înţeleasă pleacă în primul rând de laadoptarea unei legi electorale coerente, care să respecte principiile înscrise în Constituţie şi să asigure atribuirea mandatelor parlamentarilor în mod corect.
Suntem la jumătatea ciclului electoral. Ar fi trebuit să legiferăm soluţii, însă constat că nu am tras nici măcar concluziile cu privire la defectele sistemului electoral actual. De aceea am să le enumăr, spre aducere-aminte:

1.  Majorităţi fragile, datorate sistemului proporţional. Scopul unor alegeri este acordarea unui mandat unei majorităţi aleasă de electorat. Însă sistemul de vot proporţional pe care România îl foloseşte de 20 de ani fragmentează spectrul parlamentar. În sistemul proporţional din rezultatele alegerilor nu poţi deduce direct formula arcului guvernamental.

2.  Accesul partidelor extremiste în Parlament. Aceasta este tot un defect al sistemului proporţional. Prin natura lor, partidele extremiste au un electorat redus. Doar pragul de 5% le-a scos din Parlamentul actual. Însă dificultăţile economice şi sociale le pot aduce înapoi, chiar în condiţiile existenţei acestui prag. Doriţi să îi avem colegi în următorul ciclu electoral pe reprezentanţii acestor partide?

3.  Colegii trasate incorect. Împărţirea colegiilor a făcut din ţara noastră unul dintre cele mai flagrate cazuri de manipulare a graniţelor colegiilor electorale. Unele sunt excesiv de mari, altele excesiv de mici. Multe sunt trasate “cu dedicaţie”. Gruparea, după plac, a alegătorilor în funcţie de culoarea politică înseamnă că aleşii au ajuns să îşi aleagă alegătorii.

4.  Lipsa de reprezentativitate. Aici mă refer în special la sistemul de vot într-un singur tur, pentru preşedintele de Consiliu Judeţean, care permite, matematic, alegerea unui candidat detestat de o majoritate a alegătorilor.

5.  Lipsa de popularitate. Votul proporţional nu se bucură de susţinerea electoratului. Dimpotrivă. Să nu uităm că la referendumul din Noiembrie 2007 imensa majoritate (82%) a celor prezenţi la vot şi-a declarat sprijinul pentru un sistem de vot majoritar, în două tururi.

6.  Lipsa de legitimitate. Nevoia de a asigura proporţionalitatea la nivelul partidelor a dus la distorsiuni inacceptabile. La ultimele alegeri generale, candidaţi care au câştigat colegiile au fost privaţi de mandat. Candidaţi care au pierdut colegiile au primit mandat. Electoratul a fost tras pe sfoară. I s-a spus că alege oameni şi de fapt s-au ales partide, chiar dacă pentru asta unii oameni au trebuit daţi la o parte.

7.  Lipsa de logică. Avem un sistem identic de vot pentru Cameră şi pentru Senat. Atunci ce sens mai are bi-cameralismul?

8.  Lipsa de adecvare. Pentru alegerea consilierilor judeţeni şi locali avem acelaşi sistem de vot, pe liste blocate, şi la nivelul Capitalei, şi la nivelul unor comune mici.

9.  Deficitul de democraţie. Sistemul listelor blocate, pe care îl folosim în trei tipuri diferite de alegeri (euro-parlamentare, judeţene şi locale), nu permite exprimarea corectă a opţiunilor alegătorilor. Ei sunt obligaţi să valideze alegeri făcute de alţii.

Stimaţi colegi,

Schimbarea sistemului electoral este necesară indiferent dacă noi, cei din această sală, o dorim sau nu. Decizia Curţii Constituţionale cu privire la candidaturile independente a expus neajunsurile actualei Legi, care mai are dezavantajul de a institui două regimuri distincte şi discriminatorii, în funcţie de statutul candidatului.
Iată de ce vă propun să reflectăm asupra principiilor unui Cod Electoral corect şi performant. Dincolo de orice diviziuni de partid, vă chem să dezbatem regulile unui sistem electoral cu adevărat reprezentativ.
Ştiu că este o sarcină dificilă. Însă nu putem să ne mai bazăm mandatele pe soluţii improvizate, adoptate sub presiune, aşa cum s-a întâmplat până acum.
În opinia mea, ne trebuie un sistem electoral care să respecte principiul majorităţii, principiu fundamental al democraţiei. Desigur, un sistem majoritar nu este convenabil tuturor partidelor. Există însă soluţii rezonabile de compromis, cum este votul cumulativ.
Ne trebuie un sistem electoral adecvat mărimii şi rolului fiecărei Camere, după cum ne trebuie sisteme electorale adecvate unităţilor administraţiei locale.
Ne trebuie sisteme electorale care să exprime preferinţele reale ale alegătorilor. De aceea susţin trecerea la sisteme de vot preferenţiale, cum este sistemul Votului Unic Transferabil în cazul alegerilor euro-parlamentare.
Ne trebuie o metodă imparţială de trasare a graniţelor colegiilor electorale. Aceasta ar presupune, eventual, constituirea unei comisii tehnice, independente.
Este necesar să legiferăm mijloace de exprimare a votului şi pentru cei care au motive întemeiate să voteze în afara colegiilor lor. Mă gândesc în special la românii din afara graniţelor, cărora le-a fost promis de atâtea ori votul prin corespondenţă.
În fine, mai sunt necesare reglementări cu privire la buletinele de vot, care trebuie securizate. Numărarea acestor voturi trebuie făcută, pe cât posibil, automat.

În ultimii douăzeci de ani România a votat în cadrele unor legi electorale discutabile, care au creat mai multe soluţii decât au rezolvat probleme. Este timpul să facem un efort pentru a reforma sistemul electoral. De aceasta depinde direct calitatea democraţiei noastre. Şi, îmi permit să vă reamintesc, şi calitatea mandatelor noastre de parlamentari.

Va multumesc!